- inundáţie
- s. f. (sil. -ţi-e; mf. in-), art. inundáţia (sil. -ţi-a), g.-d. art. inundáţiei; pl. inundáţii, art. inundáţiile (sil.-ţi-i-)
Dictionar Ortografic al Limbii Române Pentru Elevi. 2013.
inundáţie
Look at other dictionaries:
inundaţie — INUNDÁŢIE, inundaţii, s.f. Faptul de a inunda; acoperire a unei porţiuni de uscat cu o mare cantitate de apă (provenită din revărsarea apelor, din ploi); cantitate mare din apa râurilor sau a fluviilor revărsată peste maluri, datorită creşterii… … Dicționar Român
iluviune — iluviúne s. f. (sil. vi u ), pl. iluviúni Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic ILUVIÚN//E iluviunei f. Cantitate mare de apă revărsată pe un teren; inundaţie. /<lat. illuvio, iluviuneonis, it. illuvione Trimis de siveco … Dicționar Român
potop — POTÓP, potopuri, s.n. 1. (În Biblie) Revărsare uriaşă de ape care ar fi înecat întreaga lume şi toate vieţuitoarele de pe pământ (afară de cele de pe corabia lui Noe). 2. Ploaie mare, torenţială; revărsare mare de ape, inundaţie mare. ♦ p. Gener … Dicționar Român
înec — ÎNEC, înecuri, s.n. 1. Moarte prin sufocare în apă (sau în alt lichid); înecăciune (2). 2. Revărsare mare de ape; inundare, inundaţie; puhoi. – Din îneca (derivat regresiv). Trimis de valeriu, 10.02.2009. Sursa: DEX 98 ÎNEC s. v. inundaţie.… … Dicționar Român
îneca — ÎNECÁ, înéc, vb. I. 1. refl. şi tranz. A muri sau a face să moară prin sufocare în apă (sau în alt lichid). ♢ expr. (refl.) A se îneca (ca ţiganul) la mal = a suferi un eşec în ultimul moment. 2. refl. (Despre nave) A se scufunda. ♢ expr. Parcă i … Dicționar Român
iluviu — ilúviu s. n., pl. ilúvii Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic ILÚVIU s.n. (Liv.) Iluviere. ♦ Inundaţie. [< fr. illuvium]. Trimis de LauraGellner, 22.04.2005. Sursa: DN ILÚVIU s. n. iluviere. ♢ inundaţie. (< … Dicționar Român
inundare — INUNDÁRE, inundări, s.f. Acţiunea de a inunda şi rezultatul ei; revărsare, înecare. – v. inunda. Trimis de valeriu, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 INUNDÁRE s. 1. înecare, potopire, (înv.) necătură. (inundare câmpiei de puhoaiele de ape.) 2. v.… … Dicționar Român
ravagiu — RAVÁGIU, ravagii, s.n. (Mai ales la pl.) Pagubă, distrugere, pustiire cauzată de o furtună, o inundaţie, o boală etc. – Din fr. ravage. Trimis de LauraGellner, 03.07.2004. Sursa: DEX 98 ravágiu s. n. [ giu pron. giu], art. ravágiul; pl. ravágii … Dicționar Român
apă — ÁPĂ, ape, s.f. I. 1. Lichid incolor, fără gust şi fără miros, compus hidrogenat al oxigenului, care formează unul din învelişurile Pământului. ♢ Apă neagră = glaucom. ♢ expr. Apă de ploaie = vorbe fără conţinut, vorbe goale; (concr.) lucru fără… … Dicționar Român
dig — DIG, diguri, s.n. Construcţie de piatră, de pământ sau de beton, făcută în lungul unei văi, la marginea unei ape, pe ţărmul sau spre largul mării etc., pentru a apăra un loc de inundaţie, pentru a izola anumite porţiuni de teren, pentru a corecta … Dicționar Român
